Comuna Lemnia, constând doar din satul Lemnia, este situată în partea nord-vestică a judeţului Covasna, pe malul Râului Negru, la contactul zonei subcarpatice a munţilor Nemira cu depresiunea Tîrgu Secuiesc. Satul este traversat de drumul naţional E 574 (DN-11). Are şi staţie de cale ferată pe linia Sfântu Gheorghe-Breţcu. Se află la o distanţă de 11 km faţă de Târgu Secuiesc, si la 41 km faţă de reşedinţa de judeţ.

lemheny--_1.jpglemheny--_2.jpglemheny--_3.jpglemheny-_0.jpglemheny-_1.jpglemheny-_2.jpglemheny-_5.jpglemheny-_6.jpg

Nu s-au făcut cercetări sistematice arheologice pe acest teritoriu, dar există date despre vestigii din perioada goţilor, găsite în zonă. Localitatea era cunoscută de la începutul evului mediu, deoarece există ruine ale unei cetăţi medievale pe dealul „Várerősse", numită cetatea Almaşului, la care se ajunge pe valea pârâului Lemnia. Numele localităţii este consemnată în decimala papală din 1332, în 1694 a fost amintit ca sat de la poalele pasului Breţcu. În decursul istoriei localitatea a fost invadată de turci, tătari, cazaci şi de ruşi. În 1849 a trecut pe aici comandantul polonez Jozsef Bem după o vizită în Moldova, în care a cerut ajutoare pentru luptele de apărare, fără succes. Şcoala din localitate îi poartă numele. Şi poetul Petofi Sandor a fost în sat în această perioadă.

Drumul, ce traveresază satul, a fost principalul drum comercial şi militar începând cu epoca romanilor, pe acest drum s-a desfăşurat comerţul de schimb între Transilvania şi Moldova. Adevărata dezvoltare a comunei a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Neavînd o suprafaţă agrară suficient de mare, cu sol slab, principala ramură economică a fost creşterea animalelor, şi legat de aceasta, munca pe fâneţe. Exploatarea pădurii a fost şi este prezentă în localitate. Aceste caracteristici economice sunt valabile şi astăzi. Prelucrarea lemnului este o ramură industrială nouă, în prezent în sat funcţionează mai multe gattere. În localitate există şi un abator şi o unitate de prelucrare a cărnii. La recensământul din 2002 populaţia comunei a numărat 2044 de persoane. Structura etnică se prezenta astfel: 1,15% români, 98,43% maghiari, 0,42% rromi vorbitori de limbă maghiară.

Lemnia oferă numeroase obiective turistice vizitatorilor. Cel mai important este ansamblul arhitectural romano-catolic din epoca barocului, situat pe muntele Sf.Mihail. Biserica - construită iniţial în stil gotic - a fost transformată în stil baroc, azi fiind cel mai frumos monument baroc din regiune. Coamele bisericii au volute în spirală şi firide pentru statui. Tavanul pictat al bisericii îi reprezintă pe Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae şi Sfânta Treime. Pictura de pe altarul central, în stilul barocului târziu, a fost realizată de către baroneasa Szentkereszti Stefânia, în anul 1899, şi îl reprezintă pe arhanghelul Mihail, sfântul ocrotitor al bisericii. Un alt monument valoros din biserică este bazinul pentru botez din evul mediu, având forma unui potir. Turnul cu clopote este acoperit cu un coif, având forma unui bulb, deasemenea caracteristic stilului baroc. Unul din clopote este datat din 1697. Din punct de vedere arhitectural mai este interesantă capela „Sfântului loan din Nepomuk", aflată în Lemnia de Sus, şi vechea moară de apă (secolul al XIX-lea), cu piua de lână, care nu mai funcţionează. O tradiţie populară reînviată în ultimii ani este cea a înmormântării bufniţei, adică serbarea înmormântării câşlegilor şi a iernii. Conform credinţei populare, bufniţa reprezintă iarna, în zilele noastre se înmormântează o bufniţă împăiată. Se practică şi obiceiul ocolirii hotarelor cu ocazia sărbătorilor de Paşti, tot atunci flăcăii împodobesc porţile de la casele fetelor, cu ramuri verzi. Copiii mai mici, în prima zi după Crăciun, se duc la casele oamenilor cu urări de bine. N-au fost uitate nici urările în versuri de ziua Sfântului Ioan şi Sfântului Ştefan. În partea satului, numită „Almasret", mai există case acoperite cu paie. Tot în această zonă se află o stâncă, pe care - zic localnicii - a rămas urma piciorului lui Isus.

Un fenomen natural interesant se poate întâlni pe valea Pârâului Lupului şi în albia Râului Negru, unde dintre pietrele nisipoase ţâşnesc cu debit mare, izvoare sulfuroase. Din Lemnia, mergând spre Nord şi trecând de cumpăna apelor în valea Apa Roşie, la o înălţime de 1040 m, se găseşte rezervaţia botanică numită „Tinovul de la Apa Roşie". Aici trăiesc plante rare ca Drosera rotundifolia- rouă cerului şi o specie a muşchiului de turbă, Sphagnum wulfianum. Din comună, pe poteci turistice marcate, putem urca pe vârful Şandrul Mare (1646 m) şi pe vârful Nemira (1653 m), din Munţii Nemira. De aici, pe vreme frumoasă, se poate vedea o perlă a Moldovei, staţiunea Slănic Moldova.


Proiecte de investitii:

Canalizare Reţea de apă potabilă

Reabilitare aşezământ cultural Lemnia

Modernizare drumuri comunale

Reabilitări şcoli

Amenajări spaţii verzi - locuri de joacă pentru copii  


​